Alimentatia reprezinta domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hraneste ntr-un mod nesanatos, mannca prost si mult. Asa se face ca o persoana din doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra partii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care sufera de maladii coronariene (angina pectorala, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arata ca peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normala n cazul unor inteventii chirurgicale.

Cea mai mare greseala facuta n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiva a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc n: zahar, dulciuri, faina, bauturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grasimi.
Obezii se afla n interiorul unui cerc vicios. Grasimea nu mai este la moda, iar mass media nfatiseaza saptamnal o imagine care contravine modului de viata a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunta, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, sa mannce tot mai mult.
Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sinteza pentru slabit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanenta a acestor medicamente creaza dependenta si perturba metabolismul apei si a sarurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburari psihice si de ritm cardiac. Au aparut regimurile pe baza de pulberi, care, n prima faza, produc o scadere nsemnata n greutate, deoarece organismul pierde multa apa, dar nu scade si grasimea.
Toate aceste cure de slabire restrictive au marele dezavantaj ca persoana nu nvata sa-si nlocuiasca modul de nutritie nesanatos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel ca majoritatea si regasesc vechea greutate la numai cteva saptamni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere.

Regimul disociat propune o alternativa blnda si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scaderea greutatii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamna ca unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Daca alimentele care nu se potrivesc se consuma mpreuna, se produce pentru o scurta durata o dereglare digestiva, n primul rnd balonare, apoi o marire a organelor digestive.
Digestia are loc mai usor daca sucurile gastrice prelucreaza un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care contin amidon, deoarece acestea din urma se digera n mediu alcalin, spre deosebire de carne careia i trebuie un mediu acid.

Este importanta separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibila 100%, dar daca se reuseste sa se rezolve la doua treimi din alimente este foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grasimi. n cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n saruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de alta parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% apa. Consumarea n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere n greutate.
Busuiocul, cimbrul, mararul, usturoiul, patrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienuparul pe lnga faptul ca amelioreaza mult gustul mncarii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grasimilor.
Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, capsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lamia au rol n distrugerea proteinelor.

O hrana sanatoasa este o hrana proaspata, variata, bogata n substante vitale, alcalina, cu multe vitamine, cu saruri minerale si oligoelemente.
Este recomandat ca de trei ori pe saptamna sa nu se consume carne, aceasta fiind nlocuita cu preparate din soia.
Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de gru integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazare, fasole verde, varza, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pine integrala, gris, orez nedecorticat, gru ncoltit sau germeni de gru. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului.

Se recomanda hrana care nu a fost congelata, conservata, rafinata, evitndu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zaharul rafinat, faina alba, uleiul rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele actioneaza mpotriva mbolnavirilor (chimenul, cimbrul, mararul), sau sunt diuretice (ceapa, ienuparul).
Se vor consuma numai grasimi vegetale naturale, unt, margarina sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sanatate si care provoaca leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de padure, organele de porc, pateul de ficat.

La prepararea alimentelor trebuie avut grija ca acestea sa se fiarba mai mult dect este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grija la mncarurile cu prajeli si sosuri, deoarece nu sunt sanatoase. Afumarea alimentelor si prajirea lor n grasime animala sau ulei ncins produce la suprafata acestora o crusta maronie (care este o oxidare toxica), precum si deseuri grasoase, care sunt cauza tulburarilor digestive si a gravelor probleme de sanatate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele sa fie preparate la aburi, prin fierbere n apa sau la gratar, ele pastrndu-si gustul, culoarea si valoarea nutritiva.

Ar trebui respectate cteva reguli privind modul n care ne alimentam sanatos:
- se mannca ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncarurilor, fara stres, fara ntreruperi (ridicare de la masa pentru rezolvarea unor probleme), ntr-o atmosfera de calm si liniste;
- cu 15-20 de minute nainte de masa principala se poate consuma o salata sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, marind satietatea;
- se mannca pe saturate, dar nu mai mult, chiar daca mncarea este foarte buna si gustoasa;
- se mannca la ore fixe;
- nu se "sare" peste mese si nici nu se nlocuieste masa cu o felie de pine cu unt;
- se mesteca mult si bine, hrana trebuind farmitata nainte de a se nghiti, pentru a usura munca stomacului;
- nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificila, producndu-se mai mult acid n stomac;
- dupa ora 17 nu se consuma mese mbelsugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mannca nimic;
- se recomanda mpartirea celor 3 mese principale n cantitati mai mici, n 5-6 mese pe zi;
- se mannca numai cnd apare senzatia de foame, fiind interzisa consumarea alimentelor de plictiseala sau pentru omorrea timpului;
- nu se mannca cu lacomie, iar portiile de mncare sa fie moderate;
- este indicata tinerea postului o zi pe saptamna, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apa plata, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toata ziua;
- seara, nainte de culcare se poate bea o cana cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o cana cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).